Obiective turistice

Cheile Turzii 

P1020305

Alcătuiesc o arie protejată de interes național și oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie: stânci înalte și abrupte, creste ascuțite, turnuri de piatră, vâlcele pietroase, grohotișuri, arcade etc. Conține peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturi unele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic, acvila de stâncă, șogârțul de baltă, tisa, scorușul, garofița albă, fluturașul de stâncă.

Se cunosc în Cheile Turzii aproximativ 50-60 de peșteri, arcade (resturile peșterilor prăbușite) sau firide , in general au dimensiuni mici (8 depășesc 20 m lungime, cea mai mare atingând 123 m).

Cheile Turzii se leagă printr-o serie de trasee de alte obiective turistice, cum ar fi Cheile Turului sau Cascada Ciucaș. Este o zonă preferată de alpiniști datorită verticalității pereților și accesului relativ ușor cu echipamente. Sunt peste 200 de trasee de alpinism și escaladă, anual se țin diverse concursuri și memoriale.

Salina Turda

Salina

Salina Turda este, cu certitudine, cea mai celebră destinaţie a turiştilor care vizitează localitatea Turda. Această mină datează din secolul al XVII-lea. Exploatarea sării la Turda a fost un element determinant pentru evoluţia prosperă a oraşului din perioda pre romana până în prezent. Salina Turda, care la inceputurile ei a fost una dintre cele mai importante saline din Transilvania, incepe să decadă dupa 1840, datorită concurenţei tot mai puternice  a salinei de la Ocna Mureş, ajungând să îndeplinească rolul unei rezerve a acesteia.

Dovezi arheologice sigure ale exploatării sării la Durgău-Turda există din perioada preromană, fapt subliniat prin prezența în imediata apropiere a zăcămintelor de sare, de fiecare dată, a unei fortificații romane. Castrul roman Potaissa a apărat exploatările de sare de la Turda.

Pârtia Feleacu 

2

Pârtia Feleacu este amplasată la 12 km de municipiul Cluj-Napoca, desfășurându-se pe Dealul Feleacului langă turnul de televiziune. Este un loc idilic, de unde se poate admira o panoramă unică a orasului, animată pe parcursul zilei, cât și pe cel al nopții.

Pârtia are o lungime a traseului de 765 de metri, diferenta de nivel fiind de 98m. Începând cu acest an în cadrul pârtiei Feleacu se va regasi singurul Snowpark din regiune. Acesta va include mai multe elemente pentru trickuri dar și 3 jumpuri amenajate special pentru iubitorii sporturilor de iarnă.

O partie moderna,ea este dotata cu instalație de zăpadă artificială și sistem eficient de iluminație, pentru a oferi condiții cât mai bune clienților pe timp de noapte. Totodata, dotarile partiei Feleacu includ o instalație teleschi cu o capacitate de 412 persoane/h, sistem de supraveghere 24/24h și internet wireless pe pârtie.

Stațiunea Muntele Băișorii

                          poza partie Baisoara 5     poza partie Baisoara 6

 

Cadru natural

Aflatã la doar 18  de km  Pensiunea Laura – Petrestii de Jos si 50 km de Cluj Napoca , Staţiunea Muntele Bãişorii este cea mai cunoscută staţiune de schi a clujenilor şi un loc de o frumuseţe aparte. Staţiunea este situată la obârşia pârâului Gera (izvor al văii Ierţa), pe culmile ce pleacă spre est din vârful Buscat (1676 m), pe teritoriul comunei Băişoara (jud.Cluj), la 46 de grade şi 32 de minute latitudine nordică şi 23 de grade şi 19 minute longitudine estică, la o altitudine cuprinsă între 1200 şi 1400 m, hotelul fiind situat la 1345 m.

Priveliştea este largă, deschisă spre Câmpia Transilvaniei, Cheile Turzii şi spre zări mai depărtate, în condiţii de vizibilitate bună putându-se admira munţii Maramureşului, Ţibleş, Rodnei, Călimani şi Făgăraş iar uneori şi Carpaţii Păduroşi, Gutâiul, Suhardul, Gurghiul, Munţii Harghita, Ciucaşul. De pe vârfurile din apropierea staţiunii se văd pe cer senin şi Şureanul, Parângul şi Retezatul, iar în condiţii excepţionale, chiar Tatra Înaltă.

Agrement:

Se pot practica diverse sporturi şi jocuri, baza rămâne însă pe sporturile montane, pentru practicarea cărora există în zonă vaste posibilităţi, în special pentru drumeţie, schi alpin, schi de tură, ciclism montan, parapantă, în mai mică măsură schi fond, alpinism şi speologie.

Schi alpin / Snowboarding
Exista doua partii de schi in statiune insa doar una dintre ele (Partia Mare) este folosita regulat si intensiv:

Partia Mare :   lungime 1200 m , dificultate media , teleschi

Partia Slalom : lungime 300 m , dificultate: avansati, teleschi

Câteva alte obiective din zonă

  • Biserica Unitariană, din 1570 din Petreştii-de-Jos.
  • Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” (1842-1846) din satul Livada.
  • O însemnată colecţie de obiecte romane aduse din castrul Potaissa (Turda) s-a găsit în fostul conac al familiei Ferenc şi Anna Lugossy (sec.XVIII) din Petreştii-de-Jos.
  • Cheile Turzii – Cheile Turzii alcătuiesc o arie protejată de interes naţional ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervaţie naturală de tip mixt), aflată în judeţul Cluj, la o distanţă de 6 km vest de municipiul Turda, de-a lungul văii Hăşdate.
  • Biserica Romano-Catolică Sf.Mihai înscrisă pe lista monumentelor istorice, este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania.
  • Rezervaţia Naturală Fanatele Suatu I si II - aria naturală se află în partea central-estică a judeţului Cluj şi cea estică a satului Suatu şi sud-vestică a localităţii Ghirisu Român.
  • Cascada Ciucaş – este situată în Defileul Hăşdatelor, pe cursul inferior al Văii Hăşdate, nu departe de satul Corneşti, Comuna Mihai Viteazu, Jud. Cluj.
  • Castrul de la Potaissa este cel mai mare castru de legiune cu funcţionare îndelungată în Dacia. Cu laturile lungi (de nord şi sud) de 573 m şi cele scurte (de est şi vest) de 408 m, uriaşul dreptunghi pe care-l descrie castrul ocupă o suprafaţă de 23,37 ha.
  • Castelul din Bontida - considerat cândva Versailles-ul Transilvaniei, castelul Bánffy de la Bonţida este unul dintre cele mai frumoase ansambluri de clădiri istorice din Bazinul Carpatin.
  • Casa Matei Corvin este unul dintre cele mai vechi edificii şi unicul palat renascentist din Cluj-Napoca. Clădirea a fost construită în secolul al XV-lea şi este amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparţinând vechii cetăţi. Iniţial a fost folosită drept han, în 1740 a fost cumpărată de urbea clujeană, îndeplinind şi alte scopuri, cum ar fi cel de închisoare sau de spital. În 1887 împăratul Francisc Iosif a făcut o vizită oraşului, ocazie cu care pe clădire a fost amplasată o placă care comemorează acel moment. Placa există şi astăzi.
  • Cetăţuia a fost cladită între anii 1715 şi 1735 cu ziduri sub formă de stea, o redută, un turn şi era înconjurată de bastioane, conform cu planurile arhitectului militar Giovanni Visconti, în exterior fiind înconjurată de un val de pamânt. Porţile de acces dinspre vest şi sud nu mai există, au mai rămas în picioare doar cele din sud-est şi nord. Deasupra porţilor şi în interiorul incintei se aflau diferite clădiri care adăposteau spaţii administrative, o garnizoană şi un depozit de armament.
  • Castelul Kemény din Jucu de Sus, județul Cluj, construit în secolul XIX, este înscris pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Castelul, ridicat în secolul XIX, are forma literei L, cu laturi de 22 și 16 metri. Este format din subsol, parter, etaj și șarpantă, cu 2 intrări. Clădirea are două intrări aflate pe laturile sudice, intrarea mică fiind încadrată de un portic cu două coloane pe care se află o terasă. Legătura dintre parter și etaj se face pe o scară de piatră. În colțul nord-vestic al castelului se află un foișor de formă pentagonală. Din vechiul parc au mai rămas doar câțiva arbori bătrâni și un bloc de piatră înalt de cca. 1,5 metri, sculptat cu motive animale.
  • Castelul Wass(sau Castelul în alb și negru) avea formă dreptunghiulară cu două turnuri scunde pătratice și patru pavilioane. Era încadrat într-un părculeț, în față fiind plasate două fântâni arteziene. A supreviețuit clădirea principală, ridicată în stil baroc transilvănean, cu subsol, parter și șarpantă. În apropierea clădirii se află criptele funerare ale familiei, menționate în arhiva familiei din 1776.
  • Cetatea de la Bologase află în cadrul localității Bologa din județul Cluj. Un castrum antic roman, numit Resculum este cea mai veche așezare din zonă specificată în documente. A fost ridicat în jurul anului 106 D.C., drept garnizoană a Cohortei II “Hispanorum”, a cărei misiune era, probabil, apărarea graniței Imperiului Roman. Pe măsură ce romanii au încercat să consolideze granițele, în secolul II D.C. au fost aduși coloniști din Grecia, se crede din zona Patras. Ruinele castrului sunt vizibile și astăzi în locul numit “Grădiște”, deși majoritatea zonei a fost folosită ca suprafață agricolă. În apropierea castrului există și ruinele unei băi romane.
  • Cetatea Cuzdrioara este formată dintr-un val de pământ circular cu un diametru de 50 m și mărginit de un șanț. Dimensiunile valului variază de la 7 m lățime și 3 m înălțime pe latura sudică, la 10 m lățime și 6 m înălțime pe latura de nord. Cetatea a fost distrusă, necunoscându-se motivele distrugerii. Cercetările arheologice au descoperit în zonă obiecte de bronz din secolul al IX-lea. Cetatea este cunoscută și sub numele de Cetatea chazarilor. Anonimus îi pomenește pe chazari în lucrarea sa Gesta Hungarorum printre supușii lui Menumorut. Chazarii au fost o populație semi-nomadă de origine turcică, care în secolele VII-IX au pus bazele unui stat în zona Mării Caspice. Regele Ungariei și Croației, Andrei al II-lea (1205-1235) a făcut cadou satul magistrului Deneş, unul din strămoșii familiei Bánffy, familie care a rămas în posesia satului până în secolul al XVII-lea.
  • Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei – este una dintre cele mai frumoase cascade din România. Căderea de apă este de peste 30 de metri. Pe timp de iarnă, peretele stâncos îngheață, fiind un excelent loc de escaladă pe gheață pentru cei pasionați de acest sport. O legendă veche amintește că numele cascadei vine de la faptul că demult o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde este cascada, iar voalul ei a rămas agățat pe stânci. Acolo, nuntașii s-au oprit și au început să plângă, astfel formându-se cascada. În realitate, numele s-ar putea atribui formei cascadei care seamăna cu un voal.
Cazare Petrestii de Jos
Cazare pensiunea Laura Cazare pensiuni hoteluri Petrestii De Jos Cazare Petrestii De Jos